Savarina - reteta simpla
Echipament
- Cuptor
Ingrediente
Pentru gogosi
- 300 g faina tip 000
- 5 g drojdie uscata
- 30 g zahar
- 2 oua
- 150 ml lapte 3,5% , putin caldut
- 40 ml ulei
- 1 lingurita coaja rasa de lamaie
- 6 g sare
- 30 g unt topit, pentru uns formele gogosilor
Sirop
- 1 l apa
- 400 g zahar
- 2 lingurite coaja rasa de lamaie
- 2-3 linguri esenta de rom
Umplutura si decor
- 600 g smantana pentru frisca
- 70 g zahar pudra
- 2 lingurite esenta de vanilie
- gem, dulceata, dupa preferinte
Mod de preparare
- Puneti faina, drojdia, coaja de lamaie si sarea intr-un bol incapator, in care sa aiba loc sa creasca aluatul.
- Separat bateti ouale cu zaharul si laptele caldut. Turnati amestecul in bol peste faina si incepeti sa framantati de mana sau la robot. Turnati uleiul in fir subtire pana este incorporat. Continuati sa framantati pana cand obtineti un aluat moale, usor lipicios, dar omogen si bine legat.
- Acoperiti bolul cu un capac, sau cu o punga de plastic si lasati aluatul sa creasca 30-60 de minute intr-un loc caldut si ferit de curent. Cand isi dubleaza volumul e gata.
- Ungeti formele cu unt topit folosind o pensula de patiserie. Așezati formele in tava de la aragaz.
- Acum aprindeti cuptorul la 220 de grade.
- Umpleti formele pe 3/4 cu aluat. Aluatul va fi foarte moale. Fie va ungeti palmele cu putin unt topit si formati cu mainile bilute pe care le puneti in forme, fie va ajutati de o lingura trecuta prin unt topit. Eu prefer varianta cu lingura.
- Lasati aluatul sa mai creasca in forme timp de 10-15 minute, apoi bagati-le cu tot cu tava aragazului in cuptor.
- Dupa 10 minute reduceti temperatura la 190 de grade si continuati sa coaceti gogosile inca 20 de minute. Nu deschideti usa cuptorului pana la final.
- Scoateti savarinele din cuptor, scoateti-le si din forme (ies ușor daca formele au fost unse bine cu unt) si lasați-le sa se raceasca pe un gratar.
- Intre timp pregatiti siropul: puneti apa la fiert impreuna cu zaharul. Lasati sa dea cateva clocote, apoi dati cratita deoparte. Cand siropul s-a racorit putin adaugați coaja de lamaie si romul.
- Cufundati gogosile in sirop, cate 3-4 odata, cum va incap. Lasati-le 2-3 minute sa se insiropeze foarte bine, eventual mai ajutati-le cu o lingura, intorcandu-le pe toate partile. Veti vedea ca la inceput, uscate fiind, vor pluti. Pe masura ce se insiropeaza, devin mai grele si nu mai stau asa la suprafata.
- Scoateti savarinele din sirop si lasati-le sa se raceasca si sa se scurga pe un gratar.
- La fiecare savarina taiati cate un capac cam la 3/4 din inaltime. Il puteti taia de tot sau partial.
- Puneti cate o lingura de gem/dulceata pe fiecare capac.
- Bateti smantana impreuna cu zaharul pudra si extractul de vanilie pana obtineti o frisca ferma, apoi umpleti savarinele cu cat de multa frisca va incape la fiecare.
- Pastrati savarinele la rece pana la servire.
Savarina este pentru multi dintre noi, regina prajiturilor. Cand si cand, ni se face dor de ele, intr-un fel inexplicabil si irezistibil.
Tips!
- E de preferat sa faceti atatea savarine cate puteti manca intr-o zi sau doua. Nu e o prajitura pe care sa o tii o saptamana in frigider pentru ca se usuca.
- O alta varianta ar fi sa congelati o parte din gogoși ( neinsiropate) si sa le umpleti mai tarziu. Gogosile congelate se lasa pe un gratar la temperatura camerei sa se decongeleze incet. Apoi se insiropeaza si se umplu cu frisca urmand exact pasii din reteta.
In acest moment al povestii intervine Stohrer, patiser ambitios, care isi propune sa imbunatateasca reteta prajiturii. Astfel plecand de la un aluat dospit, dar mai putin bogat in unt decat cel de briosa, el va adauga un mic detaliu care va schimba totul: va imbiba prajitura odata racita intr-un sirop cald cu rom alcoolic, pana la saturatie.
Regele a botezat-o simplu: „Baba”! Cuvantul „baba”, intalnit atat in poloneza (babka), cat si in rusa, se refera la o persoana in varsta, o „baba”. Si uite asa, Stohrer avid de glorie, ajunge sa deschida la Paris o cofetarie(care mai exista si astazi). “Baba au Rhum” va cuceri lumea mondena a capitalei. Prajitura este atat de apreciata incat numeroase copii apar pe piata: unii ii adauga stafide, altii o coc in forma de coroana, sau o garnisesc cu diferite creme, sau frisca proaspat batuta.
Printre aceste imitatii se numara si ceea ce este cunoscut astazi sub denumirea de Savarina, creatie revendicata de fratii Julien, celebru trio de patiseri parizieni. Se pare ca ilustrul Brillat-Savarin le-ar fi dezvaluit acestora secretul siropului in care trebuie scufundata prajitura si de acolo ea a fost botezata simplu: Savarina!